"Zambeste,maine poate fi mai rau:)"
Era o vreme cand numeam prieten pe oricine aveam impresia ca ma intelege, poate si din frica de singuratate sau poate pentru ca nu stiam sa "citesc" omul...dar mi-am dat seama cat de reala este vorba "Aparentele inseala"
Am realizat ca pot numara pe degetele de la o mana prietenii...adevaratii prieteni.
Termin anul cu o parere din ce in ce mai porasta despre prietenie...de ce? nu e o intrebare retorica...pentru ca ma gasit raspunsul...Ne-am schimbat! Nu ma refer aici la faptul ca unii s-au schimbat in bine sau in rau, pentru ca in fond nimeni nu poate stabili granita dintre bine si rau. Ne-am schimbat si atat! Fiecare si-a urmat drumul, si-a ales calea, a ajuns sa se cunoasca mai bine si sa isi stabileasca mai clar prioritatile. Nu asta ar fi o problema, e firesc sa iti traiesti viata dupa propria vointa, dupa propriile valori. Problema este ca nu realizam ca ne-am schimbat sau ca nu acceptam schimbarea altuia. Si atunci, incepem sa blamam, sa aruncam cu pietre, sa spunem vorbe care dor...e pacat...
Doar pentru ca cineva nu mai gandeste ca celalalt, are alte viziuni, alte vise, alte prioritati...pentru asta trebuie sa il acuzam si sa uitam ca pana nu demult, orice vorba spusa unui prieten se incadra la categoria "sfat, intelegere,incurajare" . Acum...vorbele sunt negandite, vin dintr-o minte ingusta si infantila!
Pentru "pritenii" mei am scris asta si am o intrebare: Va place sa criticati, sa blamati fara stiinta? Poate credeti ca ma cunoasteti, dar va inselati amarnic sau..poate ca ma stiti...dar mult prea putin....
"Prietenilor" mei le multumesc pentru replicile acide, pentru lipsa de bunavointa, pentru mentalitatea inapoiata de care dati dovada si mai ales pentru nesimtirea si fatarnicia pe care le afisati! Multumesc:)
Va urez un an mai bun, care sa va aduca mai multa maturitate si mai multe vorbe bune spuse din suflet!
p.s. prietenilor adevarati nu am ce sa le spun, pentru ca ei chiar ma cunosc si stiu cat de mult ii apreciez si ca le doresc tot ce imi doresc si mie...va iubesc!
Era o vreme cand numeam prieten pe oricine aveam impresia ca ma intelege, poate si din frica de singuratate sau poate pentru ca nu stiam sa "citesc" omul...dar mi-am dat seama cat de reala este vorba "Aparentele inseala"
Am realizat ca pot numara pe degetele de la o mana prietenii...adevaratii prieteni.
Termin anul cu o parere din ce in ce mai porasta despre prietenie...de ce? nu e o intrebare retorica...pentru ca ma gasit raspunsul...Ne-am schimbat! Nu ma refer aici la faptul ca unii s-au schimbat in bine sau in rau, pentru ca in fond nimeni nu poate stabili granita dintre bine si rau. Ne-am schimbat si atat! Fiecare si-a urmat drumul, si-a ales calea, a ajuns sa se cunoasca mai bine si sa isi stabileasca mai clar prioritatile. Nu asta ar fi o problema, e firesc sa iti traiesti viata dupa propria vointa, dupa propriile valori. Problema este ca nu realizam ca ne-am schimbat sau ca nu acceptam schimbarea altuia. Si atunci, incepem sa blamam, sa aruncam cu pietre, sa spunem vorbe care dor...e pacat...
Doar pentru ca cineva nu mai gandeste ca celalalt, are alte viziuni, alte vise, alte prioritati...pentru asta trebuie sa il acuzam si sa uitam ca pana nu demult, orice vorba spusa unui prieten se incadra la categoria "sfat, intelegere,incurajare" . Acum...vorbele sunt negandite, vin dintr-o minte ingusta si infantila!
Pentru "pritenii" mei am scris asta si am o intrebare: Va place sa criticati, sa blamati fara stiinta? Poate credeti ca ma cunoasteti, dar va inselati amarnic sau..poate ca ma stiti...dar mult prea putin....
"Prietenilor" mei le multumesc pentru replicile acide, pentru lipsa de bunavointa, pentru mentalitatea inapoiata de care dati dovada si mai ales pentru nesimtirea si fatarnicia pe care le afisati! Multumesc:)
Va urez un an mai bun, care sa va aduca mai multa maturitate si mai multe vorbe bune spuse din suflet!
p.s. prietenilor adevarati nu am ce sa le spun, pentru ca ei chiar ma cunosc si stiu cat de mult ii apreciez si ca le doresc tot ce imi doresc si mie...va iubesc!